Decidenților UE și de la București li se solicită sprijin clar și măsuri urgente pentru relansarea economică a zonei Dunăre-Marea Neagră în context macroregional ~ Ziua Maritimă Europeană în România – 31 mai 2019 ~

0
97

În urma unor consistente consultări structurate cu toți stakeholderii relevanți la nivel înalt ai bazinului inferior al Dunării și la Marea Neagră, Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului României a găzduit în data de vineri, 31 mai 2019, cu ocazia marcării și în România a Zilei Maritime Europene un eveniment consacrat integral discutării și adoptării de către reprezentanții societății civile, mediului de afaceri și sectorului academic a Foii de Parcurs privind dezvoltarea durabilă și incluzivă a zonei Dunării Fluviale, Portului Constanța și a zonei maritime Dobrogea și Deltei Dunării.

Organizatorii principali ai reuniunii au fost: Catedra Internațională Onorifică „Jean Bart” în favoarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (CIO-SUERD), proiect coordonat de Fundația EUROLINK-Casa Europei în parteneriat cu Academia Română; Hub-ul Macro-Regional Dunăre – Marea Neagră, prezidat de Clusterul IT Cluj și Asociația „Comunitățile Locale Riverane Dunării” (CLDR – membră CoDCR). Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Fundația Hanns Seidel și Asociația ”Ține de Noi”.

   Trei direcții-cheie de acțiune s-au detașat ca fiind urgente și primordiale pentru a fi înaintate către principalele instituții UE, în primul rând către Comisia Europeană prin DG MARE, sub egida căreia s-a desfășurat evenimentul, precum și către Parlamentul României și autoritățile centrale de resort, îndeosebi Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Turismului și Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de Coordonator Național al Strategiei Dunării, document aflat în prezent în faza finală de revizuire:

  • stabilirea unui calendar cu responsabilități clar individualizate, minister cu minister, pentru transpunerea în practică a recomandărilor și solicitărilor formulate în cadrul Foii de Parcurs
  • transformarea radicală a abordării privind viitoarea dezvoltare durabilă a zonei, îndeosebi în context macroregional și global pentru evitarea adâncirii decalajelor existente și decuplării de la ritmul de dezvoltare a spațiului unic european mai ales în raport cu statele vecine României
  • stabilirea și susținerea practică prin măsuri concrete și cât mai pragmatice a proiectelor considerate prioritare/fanion ale României și ale principalilor săi parteneri prin implementarea proiectelor transnaționale soft deja finanțate de UE și BEI, ce merită și ar trebui susținute, inclusiv prin finanțări de tip ITI în viitorul exercițiu financiar UE de după 2020.
CITEȘTE ȘI:  5 beneficii ale implementării unui sistem software integrat pentru producție și proiecte

Printre componentele solicitate a fi luate în considerare și implementate cât mai prompt și flexibil, inclusiv prin utilizarea pârghiilor oferite de Strategia Dunării și de Sinergia Mării Negre, precum și a recentelor documente adoptate la București în cursul Președinției Consiliului UE privind cercetarea și inovarea în comun la Marea Neagră, se numără, printre altele:

  • completarea și îmbunătățirea cadrului legislativ și administrativ în scopul reintegrării în fluxul economic și turistic a cât mai multor zone și obiective portuare și ale șantierelor navale în mod coerent, coordonat și unitar;
  • recentrarea abordării în mod integrativ asupra zonei afluenților Dunării și trecerea la aplicarea unor măsuri inteligente privind navigabilitatea, promovarea destinațiilor de ospitalitate turistică, conservarea biodiversității, digitalizarea transformativă etc;
  • adoptarea de urgență a sistemului de planificarea teritorială concordată cu partenerii și de standardizare urbană în ritm accelerat, conform concluziilor proiectului UE ”Dunărea Atractivă”
  • adoptarea și implementarea sistemului de guvernanță multi-nivel și a metodei ”coordonării deschise” UE precum și a altor forme inovative de leadership colaborativ deja testate cu succes în zonă;
  • declanșarea și extinderea unor consultări structurate la nivel național și european, în mod periodic, în favoarea schimbărilor necesare și recuperarea realistă poziționării dorite de operatorii portului Constanța, precum și de întreaga regiune a Dobrogei istorice și a Deltei Dunării
CITEȘTE ȘI:  Peste 2.000 de experți internaționali în securitate cibernetică se întâlnesc la București, pe 28 și 29 noiembrie, la conferința regională DefCamp, pentru a analiza noile provocări și soluții împotriva amenințărilor online

Pentru o consultare integrală a documentului adoptat, cei interesați pot accesa  siteurile www.houseofeurope.ro și www.cldr.ro .

Menționăm, totodată că reuniunea a beneficiat de un mesaj introductiv referitor la combaterea poluării cu plastic a Mării Negre, transmis de Directorul General DG MARE, Dl João AGUIAR MACHADO, iar la lucrări au mai fost formulate intervenții de către Vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Europene, Senatorul Cristian GHICA, Șeful Statului Major al Forțelor Naval, Viceamiralul Dr. Alexandru MÎRȘU, Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene – MAE, Dr. Melania-Gabriela CIOT, Consulul Onorific al Republicii Estonia, Prof. Alexandru BOBE, Președintele Asociației ”Ține de Noi”, Dl Răzvan ORĂȘANU, care a transmis și un mesaj din partea Fundației Hanns Seidel, partener oficial al evenimentului, Directorul Executiv al Centrului de Consiliere Energetică Ambientală al Academiei Române, Prof. Ionuț PURICA, Președintele CLDR România, Prof. Gabriel RAICU, Pro-Rectorul Universității Maritime din Constanța.     

Parteneri Media Asociați: Agenția Națională de Presă AGERPRES, Radio7, Opinia Națională, Juridice.ro. Parteneri Media: Finantare.ro, CaleaEuropeana.ro, Comunicații Mobile, CalendarEvenimente.ro, ComunicateMedia.ro, Tribuna Economică, PRwave.ro, BrandInfo.ro, SmartFinancial.ro, Tomisul Cultural, 24PHarte.ro, “Buletin Dunărean”. Parteneri de promovare: AntreprenorinRomania.ro, Europolis-Forum.ro