MEDIUL DE AFACERI ȘI FIRMELE DE CONSULTANȚĂ DIN ROMÂNIA REVOLTATE DE GESTIONAREA DEFICITARĂ A FONDURILOR EUROPENE

Astăzi, 24.09.2019, Guvernul României a marcat o nouă premieră în gestiunea fondurilor europene demonstrând lipsă de viziune, de profesionalism și o centralizare incorectă a informațiilor. Astfel, cel puțin câteva sute de companii mici și mijlocii din România, cu planuri de dezvoltare a unor noi afaceri sau de modernizare/extindere a afacerilor existente, de creare de locuri de muncă și chiar de atragere a forței de muncă din exterior s-au trezit că din noiembrie anul 2018 și până în prezent au fost naivi să creadă cuvintele actualei guvernări.

În octombrie 2018, doamna ministru a fondurilor europene Rovana Plumb a lansat în consultare publică un ghid pentru Programul Operațional Regional axa 2.2, promițând ca după finalizarea consultării publice (la finalul lunii noiembrie 2018) să lanseze programul. Conform propunerii în consultare publică, întreprinderile mici și mijlocii din toate regiunile țării, mai puțin București-Ilfov, ar fi urmat să poată primi între 1-5 milioane de euro pentru dezvoltarea/extinderea/modernizarea afacerii lor. Având în vedere istoricul fondurilor europene, odată cu lansarea unui ghid în consultare, plecând de la baza propusă de Minister, beneficiarii eligibili încep să își caute consultanți care să le ofere informații și să îi ajute să obțină această finanțare. La finalul anului 2018, doamna ministru Rovana Plumb dădea asigurări că va lansa programul și va ține cont de sugestiile primite în perioada de consultare, inclusiv de reducerea plafonului minim de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, însă nu a pus niciodată în vedere diminuarea regiunilor eligibile sau a sumei maxime ce poate fi solicitată.

Astfel, ghidul aflat în consultare propunea un anumit profil al unui solicitant câștigător, iar în acel profil se înscriau și firme din regiunile Sud-Muntenia, Sud-Est, Sud-Vest Oltenia, Centru și Nord-Vest, precum și firme din domenii de activitate precum construcții, restaurante ș.a., toate solicitante a unui buget de minim 1.000.000 euro. Având un ghid în consultare care prevestea existența unui buget pentru toate regiunile, sute de companii din România au început să lucreze la proiecte, așteptând de la o lună la alta lansarea programului POR 2.2 pentru a-și înscrie proiectele. Astfel, fiecare a cheltuit cel puțin 2000 de euro pentru consultanța de scriere proiect, cel puțin 3000 de euro pentru proiectant/arhitect dacă proiectele prevedeau construcții, iar alții au cumpărat chiar firme, terenuri și demarat studii, PUZ-uri.

În luna iunie se aștepta lansarea programului, existând chiar o versiune intermediară modificată a Ghidului aflat în consultare pe care o serie de firme de consultanță au primit-o ca fiind cea care urma să fie publicată. Numai că în luna iunie, lansarea nu a venit. Și nici în iulie, nici în august, ci în septembrie. Iar când a venit, sute de antreprenori s-au trezit cu visurile năruite de incompetența celor responsabili cu gestiunea fondurilor europene, pentru care nimeni nu va fi tras la răspundere.

Astfel, pentru prima dată în istoria fondurilor structurale din România, Guvernul Dăncilă a reușit o contra-performanță: aceea de a promite un program timp de 10 luni și a lansa un program complet diferit  față de cel promis, știind că sunt sute de firme care susțin economia României cu proiecte pregătite, bani cheltuiți și pregătite să își asume proiecte de milioane de euro.  Mai jos rezumăm principalele modificări ale Ghidului final comparativ cu cel aflat în consultare publică pentru a reliefa lipsa de capacitate de programare a Ministerului, incoerența, inconsistența și lipsa de profesionalism a celor responsabili cu gestionarea acestor finanțări.

  1. Regiunile eligibile la finanțare

În Ghidul propus în noiembrie 2018 era preconizată deschiderea apelului pentru toate regiunile României, mai puțin pentru regiunea ne-eligibilă București-Ilfov.

CITEȘTE ȘI:  Digital Craft susține afacerile pornite prin Start-Up Nation

Ghidul publicat pe 24 septembrie 2019 prevede că doar două regiuni ale României sunt eligibile: Nord-Est (județele Suceava, Botoșani, Iași, Bacău, Vaslui, Neamț) și Vest (Timiș, Hunedoara, Arad și Caraș-Severin). Prin urmare, toți cei care doreau să dezvolte proiecte în celelalte județe, bazându-se pe afirmațiile reprezentanților Ministerului, nu mai pot depune proiecte.

  1. Bugetul minim pentru fiecare proiect

În Ghidul propus în noiembrie 2018 bugetul minim pe care trebuia să îl solicite un beneficiar pentru un proiect eligibil era de 1.000.000 euro. Doamna ministru Rovana Plumb adusese în discuție modificarea plafonului la 500.000 euro.

Ghidul publicat în septembrie 2019 prevede un plafon minim de 200.000 euro.

  1. Bugetul maxim pentru fiecare proiect

În Ghidul propus în noiembrie 2018 bugetul maxim pe care îl putea solicita un beneficiar era de 5.000.000 euro.

În Ghidul publicat în septembrie 2019 este prevăzut un plafon maxim de 1.000.000 euro.

Practic prin această modificare s-a modificat drastic profilul potențialului aplicant și al afacerilor care se pretau la astfel de valori. Guvernul elimină astfel șansele de a dezvolta cu adevărat activități productive de dimensiuni mai mari în țara noastră. Spre exemplu, o fabrică ultra tehnologizată de producție mobilă de dimensiuni mari care să ofere la export mobilier de calitate bună, la prețuri mici, ar necesita o investiție de peste 2.000.000 euro.

  1. Activități eligibile

Introducerea de noi activități eligibile: implementarea procesului de certificare/recertificare a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice, sistemelor de management al calității, mediului sau sănătății și internaționalizarea pentru care se poate solicita ajutor de minimis finanțat până la 90%.

Față de Ghidul propus în consultare, Ghidul final elimină un număr substanțial de activități inițial eligibile și unele chiar punctate suplimentare în Ghidul din noiembrie 2018. Raționamentul eliminărilor este complet necunoscut și relativ bizar având în vedere nevoile economice ale României și ale trecerii la o economie bazată pe producție.

Astfel, în baza ghidului propus nu mai pot fi finanțate activități de producție precum: fabricarea articolelor de papetărie, a tapetului, a articolelor din hârtie și carton (dar se menține eligibilă fabricare de ambalaje de plastic, în condițiile în care trendul global este total opus), fabricarea de săpunuri, detergenți, parfumuri, uleiuri esențiale, produse din cauciuc, folii de plastic, sticla, articole din sticlă (în condițiile în care în România există cerere pentru astfel de fabrici), fabricarea dalelor, cărămizilor, țiglelor, articolelor izolante din ceramică, fabricarea cimentului, ipsosului, betonului, mortarului, tăierea și finisarea pietrei, construcții metalice, fabricarea de șuruburi, nituri și șaibe, containere metalice, recipienți din oțel. În același timp, deși sectorul construcțiilor este în creștere în România, s-au scos de pe lista de coduri CAEN eligibile și cele care ar viza modernizarea și tehnologizarea afacerilor din construcții, ca și când firmele din România se pot lupta la licitațiile naționale cu firmele internaționale care au echipamente ultra-performante și le-ar fi prins rău tranziția de la echipamente rudimentare la utilaje de sute de mii de euro cu o productivitate ridicată.

  1. Grila de evaluare a proiectului

La acest capitol se evidențiază modificări majore între profilul firmei câștigătoare încurajate de doamna ministru Rovana Plumb și cel al firmei câștigătoare conform prezentului apel de proiecte. În noiembrie 2018, se propunea o grilă complet diferită de cea a ediției din 2017 a programului POR 2.2, o grilă obiectivă și care a avut cu siguranță un raționament pentru care a fost propusă așa. Însă, grila publicată în Ghidul final, dă dovadă din nou de lipsă de creativitate și viziune din partea Ministerului care a decis că degeaba s-au făcut consultări și propuneri de noi grile pentru că de fapt cea mai bună versiune de grilă, este cea a ediției trecute. Grila noului apel POR 2.2 propus în consultare de acum 11 luni este de fapt grila vechiului apel din 2017.

  1. Data depunerii proiectului
CITEȘTE ȘI:  Lansarea EComm360 – Conference & Expo, eveniment de e-commerce și marketing digital în Constanța

În urma unei planificări riguroase, Ministerul a considerat oportună deschiderea aplicației online la data de 24.12.2019, în ajunul Crăciunului! Cel mai potrivit moment din an pentru a deschide un program de finanțare unde contează extrem de mult momentul depunerii proiectului.

În lumina celor de mai sus, nu se poate să nu reiasă întrebarea de ce promovarea unui nou program, propunerea unui nou ghid, lansarea lui în consultații și ulterior după 11 luni de așteptare și pregătire re-lansarea celui vechi? Care a fost sensul propunerii unui ghid în consultare? De ce s-a promovat ideea finanțării tuturor regiunilor, dacă de fapt nu erau bani? De ce s-a promovat un buget per proiect de 5 ori mai mare decât ceea ce a fost lansat? De ce s-a păstrat grila din trecut?

Se presupune că programele sunt planificate de oameni responsabili care au în vedere strategiile naționale de dezvoltare, trendurile și situația economică din prezent din România, dar și din UE, care știu exact banii alocați per fiecare program de finanțare și nivelul de absorbție. Toată experiența POR 2.2 cu uite ghidul în consultare, hai să uităm de Ghidul în consultare, nu demonstrează decât contrariul. Rămâne însă întrebarea de ce s-au pierdut timp și bani pentru salariile celor responsabili cu lansarea unui Ghid în consultare? Și, având în vedere gestiunea deficitară a fondurilor europene, ce o recomandă pe doamna Rovana Plumb la Comisia Europeană?

Nu în ultimul rând, se constată și o altă axă gestionată la fel de deficitar și ineficient: POR 3.2 Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazată pe planurile de mobilitate urbană durabilă. Acest program a fost lansat în perioada verii, într-o perioadă a concediilor și implementărilor pe proiectele de pe celelalte axe ale programului care au semnat contracte de finanțare. Depunerea unui astfel de proiect de către o Primărie presupune ca aceasta să aibă un Studiu de Trafic realizat și un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, pentru a căror realizare și aprobare este nevoie de cel puțin 4 luni de zile. Programul urmează să fie închis în luna noiembrie deși rata de absorbție a fondurilor disponibile este extrem de mică: pe regiunea Sud-Muntenia nu a fost depus niciun proiect, iar pe regiunea Sud-Est fiind depus un singur proiect.

Mai jos, este prezentată o sumarizare a gradului de absorbție din prezent pe câteva dintre axele POR, care mai au buget disponibil.

REGIUNE

AXA PRIORITARA

NUMAR PROIECTE DEPUSE

GRAD DE ACOPERIRE AL BUGETULUI

SUD-MUNTENIA

1.1A

4

9,56%

SUD-MUNTENIA

1.1.B

SUD-MUNTENIA

3.2

SUD-MUNTENIA

4.1

SUD-MUNTENIA

8.3 B+C

SUD-MUNTENIA

10.1A

1

SUD-EST

1.1B

SUD-EST

3.2

1

58,6%

SUD-EST

4.2

4

61.6%

SUD-EST

4.3

1

95,9%

CENTRU

1.1A

4

66,8%

CENTRU

4.2

6

92,6%

CENTRU

4.3

8

80,1%

CENTRU

8.1C

2

2.4%

NORD-EST

1.1A

6

41,31%

NORD-EST

1.1B

1

58.25%

NORD-EST

2.1.A.2

123

77,42%

NORD-EST

4.2

9

77,39%

NORD-EST

8.1-8.3.C.2

9

10.19%


Cifrele vorbesc de la sine.

[logo_showcase id="6998"]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here