Cât de digitali suntem la capitolul servicii publice?

0
325

Cât de digitali suntem la capitolul servicii publice?

Dacă în anul 2018, România se afla pe ultimul loc în Europa din punct de vedere al digitalizării economiei și societății, conform Raportului DESI (Digital Economy and Society Index) publicat de Comisia Europeană, în anul 2019 indicele arată că vecinii din Bulgaria ne-au întrecut în coada clasamentului. Situația în România este însă departe de a fi una fericită, țara noastră situându-se pe locul 27 din totalul de 28.

Cel mai prost stăm la capitolul servicii publice digitale, care măsoară dacă și în ce mod tehnologiile digitale sunt folosite în instituțiile publice pentru a simplifica procesele administrative, a elimina necesitatea “mersului la ghișeu” și a reduce timpul pe care cetățenii trebuie să îl petreacă completând cereri și introducând aceleași date de nenumărate ori.

Deși, conform raportului, cererea cetățenilor români pentru astfel de servicii digitale este printre cele mai mari din Europa, oferta instituțiilor continuă să fie nesatisfăcătoare. Ne situăm pe ultimul loc din punct de vedere al numărului de formulare cu date pre-completate, și pe locul 27 din 28 la numărul de proceduri ce pot fi efectuate 100% online.

Nici din punct de vedere al serviciilor digitale pentru firme nu stăm bine, situându-ne tot pe locul 27 din 28. Scopul serviciilor publice digitale pentru afaceri este de a ușura procesul de înființare și administrare al unei firme, simplificarea procedurilor birocratice și înlocuirea documentelor pe suport hârtie cu cele generate electronic.

CITEȘTE ȘI:  Peste 2.000 de experți internaționali în securitate cibernetică se întâlnesc la București, pe 28 și 29 noiembrie, la conferința regională DefCamp, pentru a analiza noile provocări și soluții împotriva amenințărilor online

Un pas important în evoluția ofertei de astfel de servicii digitale pentru firme l-a reprezentat introducerea de către Oficiul Național al Registrului Comerțului a Portalului Online, prin intermediul căruia o firmă poate fi înființată și modificată 100% online, indiferent de forma sa juridică (SRL, SRL D, PFA, II, IF, etc.). De asemenea, și operațiunile prealabile înființării, precum rezervarea denumirii firmei, pot fi făcute tot online, prin intermediul portalului.

Acest lucru aduce nenumărate beneficii antreprenorilor și micilor întreprinzători români, care nu mai sunt nevoiți să se deplaseze la Registrul Comerțului, să stea la cozi și să piardă ore întregi completând de mână cereri și formulare.  Toate documentele necesare pentru înființare pot fi generate electronic și depuse prin intermediul portalului, urmând ca în decurs de câteva zile cererea să fie soluționată. Nici pentru a ridica actele în original nu este necesară deplasarea la Registrul Comerțului, existând posibilitatea primirii lor prin poștă contra sumei de 7,68 lei.

Un alt beneficiu al digitalizării procedurii de înființare este apariția pe piață a unor servicii de consultanță și suport la înființarea și modificarea unei firme net superioare tradiționalelor firme care înființează societăți. Folosindu-se, la rândul lor, de tehnologii digitale, aceste servicii simplifică și mai mult procesul birocratic, venind în ajutorul celor care nu știu, nu vor să se complice sau să piardă timp cu astfel de chestiuni, să își rezolve problema simplu și rapid, de oriunde s-ar afla.

CITEȘTE ȘI:  5 beneficii ale implementării unui sistem software integrat pentru producție și proiecte

De asemenea, față de firmele tradiționale, serviciile digitale de înființare și modificare a unei firme online, precum FirmeON.ro, percep onorarii mult mai mici, ce includ totodată și consultanță personalizată. Acest lucru este posibil doar datorită existenței unei infrastructuri digitale, care permite transferul câștigurilor de eficiență către cetățeni.

România are încă mult de muncă la capitolul digitalizare. Un lucru însă este cert – beneficiile acestor tehnologii digitale nu sunt doar cele imediat evidente, precum câștigul de timp și de bani, ci și altele de ordin secundar, dar cu atât mai importante: dezvoltarea sectorului de servicii digitale, implementarea bunelor practici și educarea cetățenilor cu privire la utilizarea noilor tehnologii.