CNIPMMR SUSŢINE NECESITATEA EXISTENŢEI UNUI MINISTER AL ANTREPRENORIATULUI, COMERȚULUI ȘI TEHNOLOGIEI INFORMAȚIEI ÎN CADRUL STRUCTURII NOULUI GUVERN

0
9
Ordonanţa de urgenţă privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare

Viitorul guvern trebuie să aibă un Minister al Antreprenoriatului, Comerțului și Tehnologiei Informației. O națiune antreprenorială și digitală se contruiește cu o asumare clară de susținere a acestor domenii cheie pentru dezvoltarea și modernizarea României. Un partid de dreapta cu atât mai mult trebuie să dea un semnal puternic de susținere a mediului de afaceri și a celor care crează valoare adăugată în această țară. Dacă o guvernare de stanga a creat un astfel de minister, guvernul de centru dreapta nu numai că trebuie să pastreze ministerul ci trebuie să îi îmbunătățească structura adaugând componenta de tehnologie a informației și afirmând astfel un angajament ferm pentru antreprenori și transformarea digitală a României. Construcția guvernamentală pe care noi am propus-o are 15 ministere și merge în 2 directii clare: o coordonare economică și una socială.”, a menționat Florin Jianu, președinte al CNIPMMR.

  1. O STRUCTURĂ MODERNĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A GUVERNULUI ROMÂNIEI 

CNIPMMR consideră necesară o regândire a structurii guvernamentale şi o adaptare a programului de guvernare la noile realităţi economice şi sociale.
Faţă de structura actuală cu 24 de ministri, plus prim-ministrul, CNIPMMR propune o structură mai suplă şi adaptată nevoilor României pentru o guvernare modernă.
Propunem ca guvernul să fie format din 15 ministere, similar cu cele din Germania şi Olanda, dar adaptat realităţilor româneşti, astfel :

  1. Ministerul Economiei şi Energiei;
  2. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului;
  3. Ministerul Finanţelor Publice;
  4. Ministerul Fondurilor Europene;
  5. Ministerul Antreprenoriatului, Comerţului şi Tehnologia Informaţiei;
  6. Ministerul Muncii;
  7. Ministerul Sănătăţii;
  8. Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului;
  9. Ministerul Culturii şi Diasporei;
  10. Ministerul Apărării Naţionale;
  11. Ministerul Administraţiei şi Internelor;
  12. Ministerul Justiţiei;
  13. Ministerul de Externe;
  14. Ministerul Agriculturii şi Protecţiei Mediului;
  15. Ministerul Transporturilor,
CITEȘTE ȘI:  TÂRGURI ROMEXPO – semestrul I 2020

Pentru asigurarea unui mod de lucru cât mai eficient, propunem ca doi dintre membrii cabinetului să aibă funcţia de viceprim-ministru pentru domeniile economic şi social, având în coordonare următoarele ministere:

  1. Domeniul economic:
    a) Ministerul Economiei şi Energiei;
    b) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului;
    c) Ministerul Finanţelor Publice;
    d) Ministerul Fondurilor Europene;
    e) Ministerul Antreprenoriatului, Comerţului şi Tehnologia Informaţiei.
  2. Domeniul social:
    a)
    Ministerul Muncii;
    b)Ministerul Sănătăţii;
    c)Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului;
    d)Ministerul Culturii şi Diasporei.

    II.ARGUMENTE PENTRU ÎNFIINȚAREA UNUI MINISTER AL ANTREPRENORIATULUI, COMERTULUI SI TEHNOLOGIEI INFORMATIEI

  CNIPMMR solicită partidelor politice care urmează să constituie noua structură a guvernului, să țină seama de nevoile întreprinzătorilor, să adere la principiile cuprinse în „Small Business Act ” (SBA) și să valorifice în cadrul noii structuri guvernamentale măsurile formulate privind susţinerea IMM-urilor, prin înfiinţarea unui minister dedicat problemelor antreprenorilor.

Existenţa unui Minister al Antreprenoriatului, Comerțului și Tehnologiei Informației este necesară pentru:

  1. Implementarea principalelor priorități ale SBA:
  • Promovarea antreprenoriatului;
  • Reducerea birocraţiei;
  • Acces la finanțe;
  • Acces la piețe și internaționalizare.
  1. Respectarea principiilor din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, „Gândiţi mai întâi la scară mică” şi al numărului constant, şi implementarea Declarației de la București cu ocazia Forumului antreprenorial european, din 10 aprilie 2019, desfăşurat sub patronajul preşedintelui Românie, dl. Klaus Werner Iohannis, în care s-a menţionat că este necesară “o etapă nouă și decisivă în recunoașterea politică a IMM-urilor – trecerea de la „Gândiți mai întâi la mic” la “Acțiune în primul rând mic”.
CITEȘTE ȘI:  EVENIMENTE ROMEXPO – semestrul I 2020

Totodată, au fost solicitate politici care să permită și să încurajeze IMM-urile, creativitatea, inovația, învățarea continuă, agilitatea și spiritul antreprenorial în întreaga societate, încurajând în special tinerii și femeile să-și înceapă propria afacere.

  1. Realizarea Testului IMM, care constă în evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative asupra IMM-urilor, şi care se desfăşoară într-o modalitate greoaie şi în prezent, în lipsa unui minister dedicat va fi practic anulată, practica demostrând că celelelate ministere nu au capacitatae de a efectua acest tip de analiză;
  2. Implementarea programelor dedicate IMM-urilor şi stimularea dezvoltării întreprinderilor, în special al start-up-urilor.

România trebuie să se plaseze în primele 20 de tari la nivel global privind uşurinţa de a face business, (indicator măsurabil în rapoartele Doing Business, raportat la locul 52 în anul 2019, faţă de locul 45 în anul 2018 şi locul 36 în anul 2017).

[logo_showcase id="6998"]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here