Efectele trecerii la IFRS au fost semnificative asupra indicatorilor contabili
BusinessMark, cu sprijinul IASB ( Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate/ IFRS Foundation International Accounting Standards Board ), a organizat “IFRS Forum”, eveniment care a avut loc pe 27 si 28 octombrie 2015 la Bucuresti, Hotel Athenee Palace Hilton.
Cea de-a doua zi a evenimentului, i-a avut ca vorbitori ai primei sesiuni pe: Georgeta Petre, Director, Directia de reglementari contabile, Ministerul Finantelor Publice (MFP), Adriana Lobda, Audit Partner, Deloitte Romania, Codina Petrescu, Manager, Servicii de Audit, PwC Romania, Alina Fanita, CEO, PKF Finconta, Alexandra Smedoiu, Director, Consultanta fiscala, PwC Romania si Lucia Trestioreanu, Audit Senior, PKF Finconta.
”Una dintre problemele practice legate de implementarea IFRS este faptul ca Ministerul nu da indicatii despre aplicare pentru ca standardele sunt aplicate exact asa cum sunt. Ministerul nu poate din aceasta cauza sa spuna cum se face. De aceea societatea care aplica IFRS trebuie sa faca singura acest lucru, eventual cu ajutorul unui consultant”, a declarat Georgeta Petre, Directia de reglementari contabile, MFP.
Reprezentantul Ministrului a subliniat ca momentul tranzitiei la IFRS are implicatii fiscale foarte importante.
”Efectele trecerii la IFRS au fost semnificative asupra indicatorilor contabili. Totodata, trecerea la IFRS implica si costuri ridicate. Aceasta trecere revine administratorilor. Prin urmare ei sunt cei care trebuie sa amortizeze aceasta investitie”, a declarat Georgeta Petre.
Potrivit acesteia, este foarte importanta instruirea oamenilor implicati.
”Aplicarea IFRS ca baza contabila este un proces complex, presupune costuri suplimentare, pot fi riscuri contabile si fiscale. In ceea ce priveste beneficiile, acestea exista dar nu sunt intotdeauna evidente si cuantificabile. Din experienta societatilor care au facut pasul, efectele trecerii la IFRS asupra indicatorilor contabili au fost semnificative. Trecerea la IFRS implica si costuri ridicate. Aceasta latura revine administratorilor. Prin urmare ei sunt cei care trebuie sa amortizeze aceasta investitie”, a mai declarat Georgeta Petre.
Alexandra Smedoiu, Director, Consultanta fiscala, PwC Romania, a precizat faptul ca in prezent, insititutiile financiar-bancare si societatile listate la bursa pot aplica la IFRS si ca urmeaza sa fie posibil si pentru societatile de asigurari, pentru cele de investitii financiare si pentru anumite societati de stat.
”Exista reguli speciale pentru sumele inregistrate in rezultatul reportat provenit din alte ajustari. Sumele care provin din anularea unor venitnuri care au reprezentat venituri neimpozabile nu reprezinta elemente similare cheltuielilor. De exemeplu: anularea unui venit din reversari de provizioane. Pentru contribuabilii care aplica IFRS regulile sunt aceleasi. Sunt cheltuieli si venituri conform celor inregistrate conform normelor in vigoare. Mare atentie insa la modul in care se fac aceste inregistrari si cum sunt recunoscute”, a precizat Alexandra Smedoiu.
Aceasta a subliniat si tipurile de cheltuieli care nu pot fi deduse: cheltuieli cu impozitul pe profit amanat, cheltuieli din reevaluarea imobilizarilor corporale, modificari ale valorii juste a investițiilor imobililare /active biologice, cheltuieli cu dobanzile in anumite cazuri.
Colega sa, Codina Petrescu, Manager, Servicii de Audit, PwC Romania, a precizat ca in cazul impozitelor platite, dar contestate, se poate recunoaste creanta daca este probabil ca sumele vor fi recuperate. Se aplica tratament diferit pentru alte taxe si impozite – tratate de IAS 37 – unde se recunoaste creanta (conditii).
”Creanta de impozit amanat reprezinta un standard foarte complex si este foarte dificil de implementat. Pentru a recunoaste aceasta creanta trebuie sa identificam datoria cu impozitul amanat. Trebuie sa vedem daca exista profit viitor impozabil probabil. Daca exista una dintre aceste situatii exista si creanta cu impozit amanat”, a explicat Codina Petrescu.
Prezentarea Adrianei Lobda, Audit Partner, Deloitte Romania s-a intitulat ” Controlul” re-definit de IFRS10 si rationamente ( care pot identifica cerinte ) noi de consolidare fata de IAS 27/SIC 12 in pregatirea situatiilor financiare”.
”De ce un nou standard? Conceptul de control era inteles si aplicat diferit de catre societati sau entitati cu scop –ESP. Aplicarea era inconsecventa, iar expunerea catre riscuri si beneficii in sine nu mai este un element suficient pentru a detine controlul”, a declarant Adriana Lobda, Audit Partner, Deloitte Romania.
Printre obiectivele mentionate de Adriana Lobda se numara: definitia controlului conform IFRS 10, identificarea diferentelor dintre IFRS 10 si IAS 27/SIC 12 ce ar putea conduce la concluzii diferite ale controlului, intelegerea rationamentelor in definirea controlului conform IFRS 10 si aplicarea definitiei in scenarii practice.
Alina Fănita, CEO, PKF Finconta, a precizat ca IFRS 15 se aplica pentru toate contractele cu clientii, vanzari de active non-financiare, care nu sunt produsul rezultat din activitatile de baza. Standardul va intra in vigoare la 1 ianuarie 2018, dar se poate aplica anticipat.
Aceasta a mentionat care sunt obiectivele emiterii unui nou standard pentru venituri, mai exact, asigurarea convergentei intre IFRS si US GAAP si eliminarea dificultatilor de aplicare pentru tranzactii complexe din IAS 11 si IAS 18.
Lucia Trestioreanu, Audit Senior, PKF Finconta, a prezentat cateva aspecte practice privind tranzitia la noul standard.
”Analiza contractelor necesita timp si exista un impact asupra impozitului pe profit si asupra elaborarii bugetelor. De asemenea, este un impact semnificativ pentru cei care utilizeaza metode specifice unei industrii. Alocarea pretului tranzactiei se face pe baza pretului individual de vanzare, iar adoptarea modelului contra prestatiei variabile. Aplicarea retroactiva ar putea necesita lucrul in doua sisteme si colectarea informatiilor istorice”, a explicat Lucia Trestioreanu.
Alte trei aspecte menționate se refera la: impactul asupra indicatorilor bazati pe venituri, informatii extensive de prezentat si posibil impact asupra schemelor de salarizare.
Sesiunea a II-a
In cea de-a doua sesiune, speakerii au fost: Ionut Mastacaneanu, Senior Manager, KPMG Romania, Angela Manolache, Director, Risk & Regulatory Consulting, KPMG Romania si Codina Petrescu, Manager, Servicii de Audit, PwC Romania.
”Cum putem sa imbunatatim calitatea situatiilor financiare? Este importanta definirea scopului audientei pentru situatiile financiare si crearea unei structuri care ii ajuta pe utilizatori sa gaseasca informatiile mai usor. O metoda buna este evidentierea mesajelor cheie si aducerea de referinte pentru a reduce repetarea. Este recomandat un limbaj simplu, fara termeni foarte tehnici si o comunicare consistenta catre utilizatori”, a declarat Codina Petrescu, Manager, Servicii de Audit, PwC Romania.
Utilizatorii la care specialistul PwC Romania a facut referire sunt: actionarii, autoritatile de reglementare, finantatorii, mass-media si agentiile de rating.
”Nu suntem obligati sa includem in declaratiile financiare toate cerintele incluse in Standard, ci doar pe acelea care sunt relevante. Este chiar recomandata axarea pe informatiile relevante. Pragul de materialitate trebuie luat in considerare pe tot parcursul anului si este necesara o intelegere comuna intre auditori si companie in ceea ce priveste materialiatea”, a mai explicat Codina Petrescu.
Ionut Mastacaneanu, Senior Manager, KPMG Romania, a vorbit despre modificarile tratamentului fiscal aplicabil instrumentelor financiare.
Acesta a facut o comparatie intre tratamentul conform IFRS si cel conform RAS.
”In tratamentul conform IFRS, instrumentele financiare derivate sunt evaluate la valoarea justa, cu diferentele de valoare justa inregistrate prin profit sau pierdere. In cel conform RAS, pot exista mai multe situatii, in functie de reglementarile contabile aplicabile: fie instrumentele financiare derivate pot fi evaluate la valoarea justa; fie se inregistreaza numai efectele decontarii instrumentelor financiare derivate”, a explicat Ionut Mastacaneanu.
Poate preveni un singur Standard international crizele economice?
”In criza economica globala s-a dat vina si pe standardele internationale, in cautarea unui vinovat. Ramane de vazut acum ca avem un Standard teoretic mai bun in ce masura putem preveni crizele economice financiare. S-a dorit un instrument care sa reflecte mai bine realitatile domeniului. Unul dintre obiective a fost sa existe un standard comun de raportare la nivel global ( in America si Europa). Convergenta nu a fost realizata. Fiecare dintre reglementatori a pornit pe calea sa separata. Marul discordiei este felul in care se inregistreaza pierderile, fiind vizate portofoliile institutiilor financiare”, a declarat Angela Manolache, Director, Risk & Regulatory Consulting, KPMG Romania.
Angela Manolache a precizat ca s-a trecut de la modelul pierderilor intamplate la modelul pierderilor asteptate.
”Este foarte dificil sa anticipam ce se va intampla cu un credit ipotecar pe toata durata lui. Pe scurt, bancile trebuie sa faca provizioane mai mari, dar toata lumea a fost de acord ca trebuie sa trecem la acest model, al pierderilor asteptate. Americanii au ales sa marcheze inca de la inceput pierderea pe toata durata, iar europenii au ales sa faca riscul pe 12 luni si si sa il modifice numai daca apar probleme pe parcurs”, a afirmat Director, Risk & Regulatory Consulting, KPMG Romania.
In ceea ce priveste IFRS 9 – 2014, cel pe care va trebui sa-l aplicam, se asteapta aprobarea din partea Comisiei Europene.
”In prezent se discuta daca societatile de asigurari vor beneficia de o amanare a implementarii IFRS 9”, a declarat Angela Manolache.
Cele doua sesiuni de discutii au fost urmate de un workshop sustinut de Marilena Pintican, Audit Manager, PKF Finconta si Ionut Serban, Audit Manager, PKF Finconta. Temele abordate au fost: aspecte privind tranzitia, provocari in implementare, metodologia aplicarii IFRS 15 in 5 pasi si cazuri practice.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul IASB, AmCham, UNSAR, CCI Francaise en Roumanie.
Parteneri: PWC Romania, Deloitte Romania, KPMG Romania, PKF Finconta, World Class si Leonidas.
Traducerea a fost oferită de Biroul de Traduceri Champollion.
Partenerii media au fost: 1Asig, Exec-Edu, Portal Finante, Jurnalul de afaceri, Promoafaceri, Business24, Ziare.com, Calendar evenimente, Legal Magazin, Learn & Go, 4 Career, Transilvania Business, Administratie.ro, Roportal.ro, MLM News, Revista Valoarea, Bucuresteni.ro, MLM News, Manager Express, Manager.ro, Economia Online, Think Business, Brightway, Antreprenor in Romania si Plan de afacere.ro.
BusinessMark
BusinessMark este o companie care ofera servicii integrate de B2B, oferind clientilor sai modele de dezvoltare complexe, conectandu- i in mod direct cu mediul de afaceri si creand oportunitati de parteneriat strategic. Atat prin organizarea de evenimente business, cat si prin serviciile de B2B Public Relations oferite, BusinessMark isi propune sa vina in intampinarea partenerilor sai cu strategii de comunicare si promovare centrate pe business matchmaking si crearea de oportunitati de dezvoltare.
Consideri informatia utila? Te rugam sa dai Like si Share pentru ca si alti antreprenori sa afle despre portalul nostru si te invitam sa te inscrii la newsletter pentru primirea ultimelor noutati din mediul afacerilor.
Platforma online www.antreprenorinromania.ro reprezintă un ecosistem al reprezentanților mediului de afaceri românesc în care antreprenorii își fac cunoscute inițiativele, expertiza și ofertele de business într-un mediu colaborativ menit să dezvolte potențialul antreprenorial autohton prin facilitarea comunicării, dezvoltării de parteneriate, schimbului de servicii, diversificarea rețelelor de clienți și accesul la concepte și strategii în afaceri.