Deloitte România a organizat, cu sprijinul BusinessMark Event Management, evenimentul Impactul Noului Cod Vamal asupra Portului Constanţa, pe data de 29 iulie în Constanța.
La aproape două luni după intrarea în vigoare, Deloitte România împreună cu reprezentanții Direcției Generale a Vămilor, a Biroului Vamal Constanţa Nord şi a Biroului Vamal Constanţa Sud au explicat principalele implicații ale Noului Cod Vamal al Uniunii Europene și a normelor de aplicare ale acestuia asupra operațiunilor vamale derulate în portul Constanța.
Speakerii invitați ai conferinței au fost:
- DANIELA NEAGOE– Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte România
- FLORENTINA IOANEI, Sef Birou Vamal Constanța
- CONSTANTINA FIRĂNESCU, Sef Biroul Vamal Constanța Sud Agigea
- COSMIN DINCĂ, Senior Consultant servicii fiscale Deloitte România
- RALUCA, ATOMEI, Direcția Generală a Vămilor
- CLAUDIA GHIȚĂ, Direcția Generală a Vămilor
- RALUCA MOCĂNESCU, Direcția Generală a Vămilor
- CONSTANTIN TRIMBEZ, Direcția Generală a Vămilor.
DANIELA NEAGOE, Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte Romania, a prezentat în deschiderea evenimentului câteva implicații ale Noului Cod Vamal pentru Portul Constanța.
”În primul rând am observat bucuroși că am intrat în acest program pilot al UE – China – Smart and Secure Trade Lanes. De exemplu dacă în China sunt niște reguli la încărcarea în container și în UE sunt alte reguli se vor lua în calcul ambele reguli. Se va face schimb de date. Operatorii economici din UE sunt recunoscuți în China și invers. Credem că acest program va reduce timpul de vămuire în Portul Constanța pentru mărfurile din China. Urmează ca în România se publice măsurile naționale pentru acest program, acordul este deja semnat din 15 iulie și urmează a fi pus în practică”, a declarat DANIELA NEAGOE.
Potrivit acesteia, tot prin Noul Cod Vamal a fost introdusă o nouă metodă de garantare – participarea prin plata unei contribuții la schema generală de garantare administrată de autoritatea vamală.
”De asemenea, se poate reduce garanția globală cu până 50% în cazul AEO, dacă nu au existat datorii în ultimii 2 ani. Totodată, s-a rezolvat o inechitate și nu se mai garantează transportul mărfurilor pe Dunăre, așa cum nu se garantau pe Rin”, a precizat DANIELA NEAGOE.
În ceea ce privește, semnătura electronică extinsă – faza pilot, aceasta este obligatorie a fi utilizată pentru mărfurile introduse în Uniunea Europeană prin birouri vamale din România la momentul depunerii DSI – Declarației Sumare de Intrare.
”Utilizarea aceastei semnături electronice urmează să se extinda și pentru restul componentelor sistemului integrat vamal pentru procesarea tuturor declarațiillorvamale începând cu 2020. Prin aceste măsuri se dorește un mediu securizat între agenții economici, reprezentanții acestora și autoritățile vamale”, a explicat DANIELA NEAGOE.
În ceea ce privește regimul de tranzit unional, potrivit acesteia, recent Comisia Europeana a elaborat un ghid care detaliază procedurile de urmat de catre agentii economici ca urmare a noilor schimbări aduse de Codul Vamal Unional.
Referitor la autorizarea unui depozit sau perimetru cu caracter temporar, reprezentantul Deloitte a atras atenția asupa necesității înscrierii în obiectul de activitate al solicitanților unei astfel de autorizații, a codului CAEN privind activitățile de depozitare.
Referitor la sistemul de control al exportului și la formalitățile la export pentru produsele încărcate pe nave, DANIELA NEAGOE a precizat: ”Și pe partea de export a fost reactualizat sistemul. De asemenea, declarația prealabilă la ieșire poate lua una din următoarele forme: o declarație vamală, o declarație de export, o declarație sumară de ieșire.” In plus, în cazul formalităților de export a fost introdusă o nouă facilitate pentru cei care sunt autorizați AEO, și anume – depunerea declarației vamale de export fără a mai fi necesare alte date suplimentare.
FLORENTINA IOANEI, Biroul Vamal Constanța, a atras atenția asupra specificului acestei facilități:
”Reglementarea aceasta este una generală și nu poate prevedea toate exemplele reale din practică și ar trebui să se permită solicitarea de noi date fără a se considera un abuz. De aceea, sunt multe modificări care au intervenit deja sau care vor interveni. Interesul trebuie să fie comun între autoritățile vamale și operatorii economici pentru a face lucrurile in mod corect”, a precizat FLORENTINA IOANEI.
În cea de-a doua parte a zilei, DANIELA NEAGOE a enumerat principalele beneficii de care poate dispune un AEO:
- Neplata TVA în vamă (în baza certificatului de amânare de a plata TVA)
- Scutirea de la garantarea TVA pentru regimul 42
- Notificarea prealabilă pentru control fizic
- Prioritate la procesarea, formalitățile și controalele transporturilor în cazul exceptării de la tratamentul favorabil
- Controale fizice și documentare reduse
- Garanție globablă – cuantum redus de până la 50%, respectiv 70% sau exonerare de garanție
- Scutirea de la notificare a biroului vamal pentru fiecare sosire a mărfurilor în cazul utilizării procedurii simplificate de înscriere în evidențele declarantului
COSMIN DINCĂ, Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte România, a vorbit despre metodologia de obținere a certificării AEO.
”Procesul nu este greoi dar nici simplu. Chestionarul de autoevaluare ce conține peste 100 de întrebări a fost revizuit conform cerintelor din Noul Cod Vamal Unional și stă la baza procesului de autorizare. Acesta oglindește procedurile de control intern din cadrul fiecărei companii solicitante. În primul rând, operatorii economici autorizați trebuie să fie solvabili din punct de vedere financiar, să nu aibă datorii față de autoritatea vamală sau fiscală și să poată asigura siguranța și securitatea operațiunilor vamale desfășurate”, a explicat COSMIN DINCĂ.
El a mai precizat că în vederea solicitării autorizării AEO se completează o cerere ce poate fi regasită atât în legislația vamală în vigoare cât și pe website-ul Direcției Generale a Vămilor.
RALUCA ATOMEI, Direcția Generală a Vămilor (DGV), a oferit mai multe detalii despre procesul de autorizare AEO.
”Chestionarul a fost modificat de curând și este puțin mai greu de completat, dar există acolo și instrucțiuni de completare a acestuia. În primul rând ne interesează ca operatorul să nu fi avut greșeli grave și repetate cu vama. Se poate vedea pe site-ul nostru ce documente se depun împreună cu cererea. Cererea se analizează în termen de 30 de zile, apoi urmează auditarea sediului central al solicitantului urmat de auditarea punctelor de lucru ale acestuia. Urmează apoi emiterea autorizației sau refuzul acordării acesteia”, a declarat RALUCA ATOMEI.
Potrivit acesteia, există un nou criteriu referitor la autorizarea AEO.
”Avem din luna mai un criteriu nou referitor la calificarea profesională a celor care se ocupă de aspectele de ordin vamal din compania respectivă. Criteriul este îndeplinit dacă persoana care se ocupă de astfel de aspecteare o experiență practică dovedită de 3 ani în domeniul vamal, sau dacă deține un standard de calitate internațional în domeniu. Mai există un criteriu care în România nu se aplică încă, acela ca persoana în cauză să fi absolvit cursuri de resort. La nivel unional numai 13-15 state pot asigura acest tip de cursuri de formare profesională”, a mai precizat RALUCA ATOMEI.
FLORENTINA IOANEI, Biroul Vamal Constanța, a subliniat că:
”Din punctul meu de vedere regulile noi sunt mult mai clare și mai permisive. Cine are AEO are tot ce vrea. AEO înseamnă un agent care are mereu actele la vedere și un partener de încredere pentru autoritățile vamale. Ideea este ca vama să poată parcurge foarte ușor parcursul mărfurilor”, a explicat FLORENTINA IOANEI.
În continuarea sesiunii de discuții, cu privire la procedura simplificată de înscriere în evidențele declarantului DANIELA NEAGOE a precizat că decizia cu privire la intervenția biroului vamal pentru efectuarea verificării mărfurilor se ia în baza notificării de sosire transmise de deținătorul autorizației într-un termen de intervenție de maxim 3 ore, la fel cum era stipulat și în vechea legislație.
Reprezentantul Deloitte a mai vorbit despre: securizarea operațiunilor vamale în relația cu autoritățile vamale
”Deținerea unei informații obligatorii simplifică foarte mult operațiunile vamale. Dacă cunosti codul tarifar al marfurilor toate celelalte măsuri tarifare și netarifare sunt cunoscute. Atunci veti obtine un grad foarte mare de predictibilitate. Dacă ați solicitat o informație obligatorie sunteți obligați să o folosiți, iar autoritatea vamală este obligată să o ia în considerare. Este un avantaj pe care trebuie să-l folosiți”, a completat CLAUDIA GHIȚĂ, Direcția Generală a Vămilor.
DANIELA NEAGOE a revenit punctând o altă noutate legată de modul de stabilire al valorii în vamă. ”Pragul pentru care nu se solicită depunerea unei declarații de valoare în vamă la momentul importului a fost ridicat la 20.000 de euro, cu condiția ca mărfurile să nu reprezinte transporturi fracționate”, a punctat specialistul Deloitte România.
Parteneri media: Avocatura.com, Legal Marketing, Juridice.ro, Juristpedia, Finzoom, Jurnalul de afaceri, Promoafaceri, Business Editors, Economic ZOOM, Business24, Ziare.com, Calendar evenimente, Chalbert, Transilvania Business, Debizz, Administratie.ro, Roportal.ro, MLM News, Revista Valoarea, Bucuresteni.ro, Manager Express, Economia Online, Think Business, Antreprenor in Romania, Rabbit Media si Plan de afacere.ro.
Evenimentul Deloitte România a fost realizat cu sprijinul BusinessMark Event Management.
Consideri informatia utila? Te rugam sa dai Like si Share pentru ca si alti antreprenori sa afle despre portalul nostru si te invitam sa te inscrii la newsletter pentru primirea ultimelor noutati din mediul afacerilor.
Platforma online www.antreprenorinromania.ro reprezintă un ecosistem al reprezentanților mediului de afaceri românesc în care antreprenorii își fac cunoscute inițiativele, expertiza și ofertele de business într-un mediu colaborativ menit să dezvolte potențialul antreprenorial autohton prin facilitarea comunicării, dezvoltării de parteneriate, schimbului de servicii, diversificarea rețelelor de clienți și accesul la concepte și strategii în afaceri.
Buna ziua,
Nu cu mult timp in urma am avut un incident neplacut cu ANAF. Cu respect, va rog sa mi raspundeti la intrebarile de mai jos:
1) Imi puteti da un punct de vedere profesional privind incidentul descris mai jos?
2) Ma puteti reprezenta sau consulta in legatura cu ANAF?
3) Daca da, imi puteti da un cost estimativ pentru serviciile dvs?
La mijlocul lunii ianuarie au ajuns in tara un nr de sapte colete cu bunuri de larg consum pentru uz personal pe care le-am trimis din SUA.
Printre lucrurile trimise au fost approx doua cutii cu vin (12 sticle fiecare) si aproximativ tot atitea de whiskey care nu au fost declarate in mod explicit. Printr-un concurs de imprejurari acestea au fost controlate de ANAF care au incadrat aceasta situatie la contrabanda cu alcool. Din punctul meu de vedere aceasta incadrare este incorecta si nedreapta pentru ca toate produsele erau destinata pentru uz personal, privat, familial.
Pe baza expertizei dumneavoastra as vrea sa va rog sa-mi spuneti in ce conditii aceasta incadrare poate fi schimbata si deasemenea sa-mi raspundeti la intrebarile de mai sus.
Va multumesc,
Ovidiu P Popadiuc
peteropop@gmail.com
Buna ziua, nu avem experienta pe subiecte de acest gen la nivelul echipei dar poate printre cititori sunt experti in acest domeniu care va pot raspunde. Ii invitam sa scrie in comentarii sau sa va contacteze direct
Comentariile sunt închise.