Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) reprezintă 99% din întreprinderile din UE. În ceea ce privește impactul lor asupra mediului de afaceri internațional, acestea asigură două treimi din locurile de muncă din sectorul privat și contribuie cu mai mult de jumătate din valoarea adăugată totală creată de întreprinderile din UE.

Nu este de neglijat faptul că în acest sens s-au adoptat diverse programe pentru sprijinirea IMM-urilor, precum: Inițiativa în favoarea întreprinderilor mici (Small Business Act), Orizont 2020 și programul COSME. Obiectivul acestora este reprezentat în special de creșterea competitivității IMM-urilor prin cercetare și inovare, dar și de eficientizarea procesului de obținere a finanțării.

Aproape 23 de milioane de IMM-uri au generat 3,9 miliarde EUR în anul 2015, ca valoare adăugată, și au asigurat locuri de muncă pentru 90 de milioane de angajați, reușind să se remarce prin accentul pus pe spiritul antreprenorial, inovare și dezvoltare economică.Small Business ActSmall Business Act – Instrument de susținere a dezvoltării IMM-urilor

Small Business Act are ca scop dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin promovarea creșterii IMM-urilor și susținerea lor în procesele sau etapele ce pot constitui adevărate obstacole apărute în dezvoltarea lor.

Deși acesta are la bază 10 principii importante, care ar putea fi considerate obiective pe termen lung sau un set de reguli pentru armonizarea și atingerea scopului principal, în articolul de față le vom aminti doar pe cele care ar putea fi aplicate în special în cazul României și asupra mediului său de afaceri.

  • Crearea unui mediu in care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată prospera și unde spiritul antreprenorial este recompensat.
  • Asigurați-vă că antreprenorii cinstiți care au dat faliment pot beneficia rapid de a doua șansă;
  • Adaptarea intervenției puterilor publice la nevoile IMM-urilor: facilitarea participării IMM-urilor la achizițiile publice și o mai bună accesare la ajutoarele de stat pentru IMM-uri;
  • Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și dezvoltarea unui mediu juridic și comercial care să favorizeze punctualitatea plăților cu ocazia tranzacțiilor comerciale;
  • Permite IMM-urilor să transforme provocările legate de mediu în oportunități;
  • Încurajarea și sprijinirea IMM-urilor să beneficieze de creșterea piețelor.

Pe baza propunerii înaintate de Comisia Europeană, pentru că piețele financiare nu reușeau să asigure întotdeauna fondurile necesare pentru IMM-uri, în ultimii ani, s-a pus accentul pe îmbunătățirea disponibilității finanțării și a creditelor pentru IMM-uri prin acordarea de împrumuturi, garanții și capital de risc, în acest sens, instituțiile financiare europene – Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții (FEI) – și-au intensificat operațiunile în materie de IMM-uri.Succes antreprenoriCu toate acestea, se considera că accesul la finanțare încă reprezenta cea de-a doua problemă majoră cu care se confruntă IMM-urile, fapt pentru care, în noiembrie 2011, Comisia a prezentat „un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor” ~COM (2011)~, ce surprinde și inițiative de politică menite să faciliteze accesul IMM-urilor la piețele de capital.

Susținerea IMM-urilor

Dacă ne raportăm la viziunea din Small Business Act referitoare la încurajarea și susținerea antreprenorilor ce au trecut deja printr-o situație neplăcută, asemenea unui faliment sau stării de insolvență, observăm că principiul “Asigurați-vă că antreprenorii cinstiți care au dat faliment pot beneficia rapid de a doua șansă, nu coincide în nicio măsură cu perspectiva Guvernului per se și a Ministerelor reprezentative pentru domeniul afacerilor din România.

Astfel, deși Comisia Europeană urmărește în mod constant să vină în ajutorul firmelor care se confruntă cu dificultăți financiare, oferind o gamă variată de oportunități, programe specializate sau axându-se în special pe încurajarea antreprenorilor de a-și folosi experiența obținută pentru a îmbunătăți modalitatea de gestionare și conducere a unei noi companii, în România lucrurile sunt privite din alt punct de vedere, astfel de situații implicând în mod inevitabil catalogarea respectivelor cazuri drept “eșecuri”.

Pe de altă parte, revenind la Uniunea Europeană, „Dorim să ajutăm întreprinderile să se restructureze din timp, astfel încât locurile de muncă să poată fi salvate, iar valoarea să poată fi păstrată. Dorim, de asemenea, să sprijinim antreprenorii care eșuează să își revină mai rapid, să depășească momentul dificil și să încerce din nou, într-un mod mai înțelept”, reprezintă declarația  prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans.Directiva europeana a doua sansaDirectiva Parlamentului European şi a Consiliului privind ~A doua șansă~

Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind cadrele de restructurare preventivă, a doua șansă și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei 2012/30/UE, a fost realizată în contextul în care numeroși investitori se tem să investească sau să intre în relații de afaceri în afara țării lor de origine din cauza neclarităților referitoare la dreptul de insolvență aplicat în altă țară.

Totodată, conform unor date analizate pentru susținerea documentului de față, s-a ajuns la estimarea că în UE dau faliment 200.000 de firme pe an (adică 600 pe zi), având ca rezultat 1,7 milioane de pierderi directe de locuri de muncă în fiecare an, fapt pentru care Comisia Europeană contribuie în mod activ la stoparea acestui fenomen prin propunerea și aplicarea de noi strategii.IMM-uri antreprenoriÎn numeroase state membre durează mai mult de trei ani până când întreprinzătorii faliți, dar onești, pot obține remiterea de datorie și oportunitatea de a aplica din nou pentru fonduri nerambursabile. În schimb, s-a dovedit că perioadele remiterii de datorie mai scurte au un impact pozitiv asupra potențialilor investitori, aceștia reușind să se integreze în ciclurile de consum și investiții, ceea ce impulsionează spiritul întreprinzător.

CITEȘTE ȘI:  Impactul Leadership-ului asupra afacerilor de success

Mai mult decât atât, pentru ca întreprinzătorii onești să beneficieze de o reală a doua șansă, interdicțiile legate de supraîndatorare urmează să fie limitate în timp și, astfel, să expire cel mai târziu la data la care ia sfârșit perioada premergătoare remiterii de datorie. Supraîndatorarea persoanelor fizice reprezintă o problemă socială și economică majoră, dat fiind faptul că în rândul cetățenilor europeni, 11,4 % sunt în permanență în urmă cu plățile, deoarece sunt supuși unor condiții macroeconomice nefavorabile (șomajul, de exemplu), apărute în contextul crizei financiare și economice, la care pot apărea și circumstanțe personale.

Luând în considerare că țara noastră se află pe locul 22, din cele 27 de state membre, în clasamentul realizat în funcție de eficiența procedurilor de insolvență și de prevenire a insolvenței, afirmăm că  procedura de insolvență în România este în medie 3,3 ani, față de media europeană de 2 ani, iar în ceea ce privește procentul de recuperare a creanțelor de către creditorii garantați este de 34,4%, în raport cu 65% în Europa.

Cum ar impacta cadrele propuse mediul de afaceri din România?

  • Timp – accentul pus pe mijloace electronice de comunicare pentru eficientizarea proceselor și reducerea duratei;
  • Executare silită – companiile aflate în dificultate financiară, vor putea beneficia de o perioadă de protecție, aproximativ patru luni, împotriva executărilor, termen care ar putea fi prelungit până la o durată maximă de un an, în cazul în care vor fi respectate condiții foarte stricte.
  • Avertisment – introducerea unor mijloace de avertizare care vor detecta din timp posibila deteriorare a afacerii, urmând să fie luate decizii pentru restructurare.
  • Remiterea la datorie – aceștia vor obține remiterea totală de datorie după o perioadă de maximum 3 ani de la declanșarea procedurii.

Beneficiile propunerilor prezentate?

  • Eficiența procedurilor implementate,
  • Creșterea nivelului calității pentru investițiile transfrontaliere în cadrul Uniunii,
  • Încurajarea antreprenorilor de a se implica în mediul de afaceri,
  • Accesibilitatea surselor de finanțare pentru afaceri aflate în dificultate

Situația actuală din România

Potrivit unui studiu realizat de CITR Group, România deține circa 19.000 de companii de impact, acestea reprezentând doar 3% din totalul societăţilor și generând până la 68% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional. În plus, aproximativ 36% din companiile de impact au înregistrat profit cuprins între 0% şi 5%, un nivel mult prea mic pentru a susţine gradele de îndatorare de peste 70%.Antreprenori profitPentru antreprenorii ce au nevoie de astfel de sprijin și susținere, în România încă sunt puse restricții și obstacole, dat fiind faptul că pentru majoritatea surselor de finațare, printre criteriile de eligibilitate se regășeste precizarea conform căreia solicitantul nu trebuie să fi fost administratorul unei firme ce a intrat în insolvență sau faliment.

Complementar sau ca variantă alternativă, în anul 2016, Ministerul Economiei și-a arătat intenția de a lansa un program de susținere a antreprenorilor care au eșuat în primul business, numit “A doua șansă”, urmând ca acesta să fie susținut din bani europeni prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2016-2020. Studiile arată că de cele mai multe ori aceștia învață din propriile greșeli, contribuind la creșterea PIB-ului, a nivelului de ocupare a forței de muncă și a productivității.

În schimb, deși declarațiile secretarului de stat Claudiu Vrînceanu, „Eșecul ar trebui perceput altfel, iar noi gândim un program denumit <<A doua șansă>> pentru cei care au eșuat în primul business și care vor să lanseze o nouă afacere. Vrem să facem acest lucru pentru a reduce această frică față de eșec”, lăsau de înțeles că vor fi acordate finanțări care să încurajeze antreprenorii ce au trecut prin situații dificile cu propriile afaceri, poate fi observat că la momentul de față, Ghidul Solicitantului pus la dispoziție vizează doar “creșterea ratei persoanelor care reintră în sistemul de educație și formare, după părăsirea timpurie a școlii, oferirea de servicii funcționale integrate de tip „a doua șansă”, diversificate și extinse la nivel național pentru copii/tineri care au părăsit prematur școala, precum și dobândirea de competențe îmbunătățite ale personalului didactic din învățământul pre-universitar, în vederea promovării unor servicii educaționale de calitate orientate pe nevoile elevilor și a unei școli incluzive.”, conform descrierii prezentate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene.Oameni de succes antreprenoriatAtitudinea față de „eșec” a oamenilor de „succes”

CITEȘTE ȘI:  60 Surse de informare pentru antreprenorii din România

Diferenţa dintre un antreprenor de succes şi un simplu administrator este reprezentată de atitudinea faţă de eşec. Teama de a rata are tendința de a nutri inhibarea, dar cei care reuşesc să accepte să învețe din greşeli și să o ia de la capăt, pot fi considerați cei mai experimentați oameni de afaceri.

Prin exemplele relevante la nivel internațional, companii mari care s-au confruntat cu situații critice asemănătoare falimentului sau stărilor de insolvență, reprezintă faptul că determinarea, motivația și ~a doua șansă~ sunt elementele necesare pentru crearea și dezvoltarea unor afaceri de succes.

Elon Musk

  • În 2007, a avut loc odată cu prima lansare a rachetei sale și prima explozie
  • Din 2007 și până în 2011, au avut loc și următoarele explozii critice pentru compania sa
  • În 2014, Modelul S Tesla a avut probleme diferite și spontane la bateriile mașinilor
  • În 2016, au urmat încă 3 explozii ce au implicat pierderi uriașe pentru compania lui Musk, însă pe lângă costurile respective, a avut de suferit și imaginea sa, luand in considerare ca relațiile profesionale cu NASA și Zuckerberg au fost afectate.
  • Musk este părintele maşinii electrice Tesla şi numele din spatele companiei SpaceX, jucător important în ceea ce se numeşte transport spaţial privat.
  • A învăţat singur limbaje de programare şi la 12 ani a vândut, pentru 500 de dolari, codul pentru un joc video numit „Blastar”.

Tesla Elon MuskSursa poza: Pinterest

Bill Gates:

  • Bill Gates și-a abandonat studiile de la Harvard și a iniţiat o afacere falimentară numită „Traf-O-Data” alături de viitorul co-fondator al Microsoft, Paul Allan.
  • În timp ce această idee timpurie de afaceri nu a funcţionat, următoarea iniţiativă a lui Gates a fost un succes, materializându-se în crearea imperiului global Microsoft.

Bill Gates

Sursa: Twitter

Akio Morita:

  • Morita este fondatorul companiei Sony.
  • Primul produs realizat de Sony a fost o mașină de fiert orez care nu s-a vândut nici măcar în 100 de bucăţi.
  • Acest eșec iniţial nu i-a descurajat pe Morita și pe partenerii lui de afaceri; aceștia lansând noi produse, până când au creat compania multi-miliardară de astăzi.

Foto videoArianna Huffington

  • Președintele și redactorul-șef al publicației „Huffington Post” a avut parte de un real eșec în momentul în care s-a plasat pe locul cinci, în 2003, cu doar 0,55 la sută din voturi în cursa pentru funcția de guvernator al Californiei.
  • În ciuda faptului că prima carte s-a vândut cu succes, a doua i- a fost respinsă de 36 de ori. A publicat până acum 13 cărți și succesul publicației „The Huffington Post” la momentul de față este incredibil.

Huffpost antreprenor

Sursa: Huffington Post

KFC

  • Până la vârsta de 65 de ani, colonelul Sanders era un om de afaceri falit, ce a migrat constant dintr-un domeniu în altul, în goana după succes;
  • Ultima sa afacere, Kentucky Fried Chicken este la momentul de față una dintre cele mai profitabile afaceri din lume de tip fast food;
  • În 1964, când KFC număra deja peste 400 de restaurante în Statele Unite, dar şi în alte ţări, bătrânul colonel în vârstă de 74 de ani şi-a vândut acţiunile unui grup de oameni de afaceri din Kentucky. Chiar şi așa, Sanders avea influenţă în companie. Acesta efectua vizite surprize restaurantelor şi, dacă era nemulţumit de sosurile produse, îi abuza verbal pe proprietari.

“Every failure can be a stepping-stone to something better.” – Colonel Sanders

KFC antreprenor

Sursa: KFC

Ana Rusu - Antreprenor in Romania

De-a lungul anilor mi-am dezvoltat gândirea critică și spiritul analitic, prin participarea activă la conferințe și workshop-uri de profil, prin coordonarea echipelor de tineri și organizarea de evenimente pe teme diverse, precum Diplomația culturală, Etichetă și Protocol Diplomatic, conturând astfel un cadru propice atât pentru dezvoltarea personală, cât și pentru cea profesională.

În urma experiențelor acumulate ca expert în comunicare pentru Antreprenor în România, ca stagiar la cabinetul domnului Deputat European Siegfried Mureșan, ca intern la Institutul Qvorum și ca Manager de Proiect la The Diplomatic Agenda, am avut ocazia de a oferi o perspectivă caleidoscopică subiectelor abordate și nu în cele din urmă de a prezenta într-un mod exhaustiv temele articolelor publicate.

Astfel, contribuția adusă la îmbunătățirea informării publice cu privire la înțelegerea corectă de către cetățeni a mediului de afaceri sau a rolului Uniunii Europene, a proceselor și mecanismelor sale, constituie pentru mine motivul principal pentru care aleg să mă implic în acest domeniu.


PARTENERI OFICIALI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here