Luni, 1 octombrie, a fost publicat pe site-ul aippimm.ro, spre consultare, PROIECTUL ORDONANŢEI DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Startupprojects.ro, proiect dezvoltat de Alina Anton și Andreea Szabo-Kohalmi, a inițiat un demers pentru creșterea nivelului de informare în rândul cetățenilor și pentru atragerea atenției Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, cu privire la efectele devastatoare asupra Programului Start-up Nation 2018 aduse de posibila aprobare și implementare a schimbărilor prezentate.

În acest sens, a fost realizată o scrisoare deschisă și un Memoriu cu o analiză a propunerilor MMACA evidențiind efectele pe care Ordonanța aflată în consultare le-ar avea asupra atingerii obiectivelor programului de finanțare Start-up Nation 2018, dar și asupra obiectivelor naționale și europene de dezvoltare economică și creștere a competitivității asumate.

Astfel, în analiza realizată de startupprojects.ro se arată că:

  • Modificările propuse vor îndepărta Programul de la obiectivele inițiale și vor încuraja înființarea de firme în detrimentul creării și dezvoltării unor afaceri sustenabile în domeniile de activitate în care România este competitivă;
  • Regula primul-venit primul servit va avea drept rezultat ca înscrierile să se finalizeze în maxim 5 minute prin utilizarea unor unelte tehnice de completare a formularelor. Astfel, beneficiarii cinstiți ce doresc să participe la Program vor pierde posibilitatea de a se înscrie și se favorizează rapiditatea de tastare în detrimentul calității proiectului;
  • Grila de evaluare propusă îndepărtează scopul programului de principiile strategiilor ce ar trebui să stea la baza dezvoltării economice a României și de obiectivele Programului;
  • Nevoile de finanțare ale societăților ce își desfășoară activitatea în domeniul producției nu pot fi echivalate cu cele din servicii, întrucât acestea din urmă nu reprezintă o prioritate conform Strategiei Naționale de Dezvoltare a României 2013-2020. De asemenea, o afacere din domeniul producției generează pe orizontală locuri de muncă și bunăstare economică și poate susține ulterior și zona de servicii oferite populației;
  • Nu putem avea o societate informațională, bazată pe cunoaștere și creștere inteligentă, excluzând de la finanțare un domeniu atât de important precum IT-ul;
  • Vor fi depunctate afaceri care, la nivelul comunităților mai puțin dezvoltate ale țării ar fi extrem de importante, precum cele din industrii creative, categorie în care se încadrează: clinici medicale, cabinete stomatologice, clinici de tratamente alternative, cabinete de radiologie, centre de recuperare medicală, centre de asistență socială, școli private, grădinițe, after-school-uri, cluburi sportive, cluburi artistice, afaceri în domeniul producției cinematografice, de spectacole, de inginerie. Se impune ca aceste activități să nu fie depunctate în favoarea serviciilor, în condițiile în care se cunoaște că la nivel național există o mare cerere de astfel de afaceri.
  • România se va îndepărta de strategiile naționale și europene asumate, va deraia de la calea dezvoltării europene;
  • Intenția Ministerului de a micșora numărul minim obligatoriu de locuri de muncă pentru obținerea punctajului maxim poate fi considerată utilă, întrucât scade șansele ca beneficiarii, în dorința de a obține finanțarea, să își asume obiective nesustenabile vis-a-vis de numărul angajaților necesari pentru a-și desfășura activitatea;
  • Criteriul Densității IMM-urilor contravine principiului de complementaritate a alocării fondurilor publice deoarece există programe finanțate din fonduri europene care au drept scop reducerea decalajelor între zonele de dezvoltare ale României. Criteriul densității IMM-urilor va avea cel mai semnificativ impact asupra Programului întrucât va încuraja înființarea de afaceri în zone în care nu există cerere pentru asemenea produse/servicii, aducând zero plusvaloare pentru economia națională;
  • Zonele afectate de modificările propuse sunt în același timp MARI CENTRE UNIVERSITARE, unde studenții și absolvenții manifestă cel mai mare interes pentru a-și deschide o afacere. Vor fi tăiate astfel ”aripile” tuturor tinerilor studenți și absolvenți de studii superioare ce doresc să își deschidă o afacere în orașul sau în vecinătatea centrului în care în ultimii ani și-au desfășurat studiile;
  • Referitor la condițiile privind calitatea de acționar unic/administrator în cadrul unei societăți insolvente sau falimentară, la nivel european, Comisia a promovat principiul de „Transformare a eșecului în succes: a doua șansă pentru falimentari onești” și susține prin studii că în practică, cei care au mai avut o afacere și au falimentat, au șanse mult mai mari de succes pentru un nou business, iar acele afaceri generează mai multe locuri de muncă;
  • Este salutată inițiativa Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat de acordare a sumei în avans în cuantum de 30%;

Scrisoarea deschisă înaintează și patru propuneri în vederea re-echilibrării Programului astfel încât acesta să își atingă obiectivele urmărite.

Dintre acestea menționăm:

  1. Recomandarea de a se menține grila din 2017.

Această propunere este în linie cu declarațiile ministrului Radu Ștefan Oprea de a oferi predictibilitate, consecvență, precum și cu faptul că recent reprezentanți ai Guvernului au declarat faptul că „Start-up Nation 2017 a fost un succes și are rezultate remarcabile în termen de companii noi înființate în scopul aplicării (19.296 aplicanți), au fost finanțate peste 8000 de firme în sectoare cu efect multiplicator în economie (producție și industrii creative în procent de peste 90%), care în prezent oferă locuri de muncă pentru peste 21.000 de persoane, din care în proporție de 80% pentru persoanele din categoriile țintă (șomeri, absolvenți după 2012 și persoane defavorizate). Aceste rezultate au fost datorate în principal grilei de evaluare adoptate în 2017. Astfel că, în absența unor argumentări publice, este de neînțeles de ce s-ar modifica unul dintre elementele care au garantat succesul ediției de anul trecut.”

  1. Menținerea grilei de evaluare din 2017, cu schimbarea criteriilor de departajare.
  2. Lansarea ediției 2018 concomitent cu ediția 2019 și finanțarea a 20.000 de proiecte.
  3. A fost propusă o nouă grilă de evaluare pe structura indicată de Minister în propunerea aflată în consultare, grilă care va menține nivelul crescut de competitivitate și va ajuta la atingerea obiectivelor programului, dar și a obiectivelor Ministerului.

Textul memoriului cu analiza impactului actualei propuneri de modificare a grilei, precum și recomandările startupprojects.ro, pot fi consultate integral AICI.

Startupprojects invită potențialii aplicanți să semneze o petiție ce va fi avansată MMACA în scopul diminuării efectelor negative pe care actuala propunere pare să le aibă, și, de asemenea, invită și alte firme de consultanță să se alăture celor peste 20 de companii care deja susțin demersul și au semnat Scrisoarea deschisă.

Puteți semna petiția AICI.

PS: Dacă ești în căutarea unui consultant, completează formularul de mai jos:

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR